Da’ gunoiul, doamna, cat e gunoiul??

Pentru cine susţine că ar trebui introdusă taxă pe prostie, am o veste bună: ea există. Doar că nu ştim noi de ea.
Am văzut acest reportaj zilele trecute la TV şi am aflat, concret, cât costă prostia şi nesimţirea la noi în ţară. Mai grav este că ne costă pe noi toţi, fie că purtăm vreo vină sau nu.

Cu alte cuvinte, să zicem că eşti bucureştean (sau, mai rău din privinţa asta, otopenean) prost şi îţi place să arunci gunoiul pe stradă. Pentru tine noţiunea de coş de gunoi nu există, sau e doar un concept vag, un obiect despre care nu ştii exact cum se foloseşte întrucât nu te-a învăţat nimeni că un mediu mai curat e un mediu mai propice vieţii. Tu poţi să trăieşti şi în jegul pe care îl produci şi asta ne costă pe noi toţi câteva zeci, chiar sute de euro pe an. La polul opus se află ieşenii (am avut întotdeauna respect pentru moldoveni şi iată că nu am greşit), care plătesc pentru curăţenia publică, atenţie!! câţiva eurocenţi pe an.

Ceea ce dovedeşte din nou că suntem aproape de civilizaţia pe care o regăsim în Occident aşa cum e Fidel Castro de democraţie. Acum, să expun câteva posibile contra-argumente legate de acest subiect:

1. Nu se simte lipsa banilor ăstora. Mai gândeşte-te. Dacă locuieşti în Otopeni, strânge gunoiul după tine tot anul şi-ai să vezi cum de Revelion o să te trezeşti cu 1025 lei în plus. Eu zic că e o diferenţă.
2. Dacă n-am mai arunca noi pe jos ca ţăranii, ar rămâne atâţia oameni fără loc de muncă. Ba nu. Acei oameni sunt plătiţi dintr-un fond al statului şi ar mai avea de adunat, în cazul utopic în care am deveni mai responsabili cu ce lăsăm în urmă, lucruri ca frunze uscate, alte resturi organice, ar avea de golit coşurile, udat străzile etc. Diferenţa este că ne-ar costa operaţiunile acestea mult mai puţin.

Soluţie anti-criză, băieţi! Nu mai aruncaţi gunoiul pe unde vă vine. Data viitoare când călcaţi în vreo gumă sau în vreo flegmă, să vă gândiţi la ce v-am spus.